Aud noaptea cum se lasa, cum paseste in tangibila tacere peste ape si peste sufletul meu. ii simt prezenta tainica tot asa cum simti rasuflarea neauzita a cadanei apropiindu-se de iatac...
Imi ascult imboldul picioarelor-sandale; ma abandonez pasilor. Sunt purtat pe un ponton. ma asez. raman in tacere... noaptea coboara si peste mine; in singuratatea lumii ma imbratiseaza iubita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu